În România, atunci când o autoritate publică emite un act nelegal care produce prejudicii, cel puțin formal funcționează justiția, actul este anulat, iar autoritatea obligată să repare prejudiciul. Cetățeanul își primește dreptatea, sau cel puțin asta urmează. Apare însă o întrebare esențială, pe care legislația actuală o evită sistematic în ultimii 36 de ani: de ce nu plătește nimeni, în mod real efectiv, pentru actul nelegal? Vasile Nagy, deputat de Arad, a susținut o declarație politică în Parlament cu tema „Cine plătește pentru actele nelegale ale autorităților publice?” În realitate plătește Statul. Bugetul public, bugetul local, adică mereu cetățeanul.
„Prin primul proces se face verificarea legalității actului administrativ și repararea prejudiciului suferit de persoana vătămată, în beneficiul acestuia. Este, așadar, un proces extern, între cetățean și instituție, care, în situația anulării acestor acte poate pronunța și obligarea bugetului public sau a celui loca la plata unor daune-interese către persoana vătămată”, a declarat deputatul Vasile Nagy. Al doilea proces ar trebui să aibă ca scop stabilirea efectivă a vinovăției personale a celor care au întocmit și semnat actul anulat și recuperarea prejudiciului bugetar de la cei care l-au cauzat. Este un proces între instituție și propriii săi decidenți sau funcționari.
„Cele două procese au, așadar, obiect diferit, părți diferite și finalități diferite. Până în prezent, faptul că primul este câștigat de părțile vătămate în dauna bugetului public sau local NU l-a declanșat automat pe al doilea. Aici apare ruptura”, a declarat deputatul Vasile Nagy. Răspunderea personală a fost lăsată la latitudinea conducerii instituției, la presiunea Curții de Conturi, sau, în cazuri extreme, la intervenția penală. Dar, în lipsa unei reguli clare, rezultatul este previzibil: bugetul a plătit, iar decidenții actelor nelegale au rămas neatinși. Astfel, este necesară o reglementare expresă în Codul administrativ.
„O asemenea reglementare ar avea efecte profunde și sănătoase. Aceasta ar responsabiliza real decidenții, ar proteja bugetul, ar reduce abuzurile și neglijența, ar clarifica rolurile în instituții și ar duce la recâștigarea încrederii cetățenilor în administrație. Și, poate cel mai important, ar rupe definitiv iluzia că „statul” greșește, dar nimeni nu răspunde”, a declarat deputatul Vasile Nagy.