Dinamica net ascendentă a prețului carburanților în România reprezintă o grea povară pentru buzunarele românilor. Cotațiile internaționale ale țițeiului justifică doar creșteri în cascadă, fără ca românii să mai poată spera la revenirea la tarife accesibile pentru benzină și motorină. Statul este principalul beneficiar al măririi de prețuri pentru carburanți. Deputatul arădean Vasile Nagy a susținut o declarație politică în Parlament pe tema prețurilor carburanților în România și a influenței acestora asupra nivelului de trai al românilor.
„Creșterea accentuată a prețurilor la care românii cumpără benzina și motorina reprezintă un motiv cert de îngrijorare. Am susținut o declarație politică în Parlament prin care am atras atenția atât asupra motivațiilor acestor creșteri cât, mai ales, asupra efectelor nefaste pe care ele le au asupra nivelului de trai din țara noastră. Benzina și motorina au avut parte de o scumpire accelerată de la începutul anului, cauzată în principal de majorarea accizei pe carburanți, apoi de criza energetică, la care se adaugă contextul internațional. Evoluţiile pe piaţă sunt limitate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi de ameninţările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor. Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final”, a declarat deputatul arădean Vasile Nagy. Parlamentarul arădean a explicat că la noi, de fapt, statul este cel care profită în mod direct de scumpirea carburanților.
„Preţul unui litru de carburant reprezintă în proporţie de mai mult de jumătate taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. Statul este cel care profită cel mai mult în urma acestor creșteri, prin faptul că va încasa mai mult din taxe, dar că acest lucru vine cu un pericol: scăderea consumului. Un procent de doar 45-48% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și acciză. Când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. În următoarea perioadă n-o să vedem cu siguranță reduceri de prețuri ci, mai degrabă, trebuie să ne așteptăm la creșteri de prețuri. Prețurile la carburanți au ajuns la praguri exagerate! Un plin de 50 litri costă peste 400 de lei. Benzina și motorina au ajuns să fie un lux pentru șoferii din țara noastră”, a mai declarat deputatul arădean Vasile Nagy.
https://vasile-nagy.ro/