Deputatul Vasile Nagy: România trebuie să revigoreze sectorul minier

0

Se părea că minele de cărbuni nu mai au niciun viitor în România, mai ales că și UE punea accent pe decarbonizare. Totuși, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană și-a schimbat strategia și a propus un plan gândit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia, cu mult înainte de 2030. În aceste condiții, este necesar ca și România să găsească modalitățile de a redeschide minele de cărbune. Deputatul arădean Vasile Nagy a susținut o declarație politică în Parlament cu tema „Sectorul minier românesc”, prin care a atras atenția asupra acestei probleme de strictă actualitate.
„Am susținut o declarație politică în Parlament, pe tema sectorului minier românesc și a noilor evoluții pe piața energetică europeană, care obligă și România să se adapteze. Cărbunele este în declin în UE. La nivelul UE, producția de antracit a scăzut de 5 ori în ultimii 30 de ani, iar producția de lignit a fost în 2020 la o treime din ce era în 1990. În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziții rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică și mai clară. În țară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar o parte dintre ele sunt în proces de închidere. Carierele de suprafață ocupă circa 10.000 ha. În subteran este exploatată huila, în Hunedoara, iar lignitul este exploatat în cariere de suprafață. Cele mai importante zone sunt bazinele miniere Motru și Roșia – Rovinari. Cele mai cunoscute mine sunt Lonea, Lupeni, Livezeni, Rovinari și Vulcan. Mina Lonea este încă în funcțiune, fiind deschisă din 1873, dar sunt planuri ca ea să fie închisă. Mina Lupeni a fost deschisă în anul 1900, iar Vulcan în 1902. Valea Jiului și bazinul carbonifer Oltenia ar putea beneficia de investiții, după ce Uniunea Europeană și-a revizuit programul energetic, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Întrucât Europa este dependentă de gazul rusesc, autoritățile de la Bruxelles au permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, punând astfel o pauză politicii de mediu Green Deal. De noua politică a UE ar trebui să profite cei doi coloși din zona mineritului: Complexul Energetic Oltenia, compania care are concesionate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei termocentrale pe lignit: Turceni, Rovinari și Craiova și Complexul Energetic Hunedoara care are concesionate minele de huilă din Valea Jiului, dar și centralele de la Deva și Paroșeni. Aceste mari companii din energie au probleme financiare și au nevoie de eficientizare deoarece au acumulat datorii foarte mari”, a declarat Vasile Nagy. Deputatul arădean a mai punctat faptul că Uniunea Europeană a aprobat un plan de restructurare a Complexului Energetic Oltenia în valoare de până la 2,7 miliarde euro. Dar răspunderea de a găsi soluții aparține Guvernului României. „Este timpul ca noul Guvern, susținut de o majoritate solidă în Parlament, să își asume un nou proiect de țară – redeschiderea exploatărilor miniere, cu respectarea legislației europene, reglementărilor privind protecția mediului, acordarea de redevențe către Statul Român și autoritățile locale. În acest fel, vor fi create locuri de muncă bine plătite, oamenii o vor duce mai bine, iar comunitățile locale se pot dezvolta. România nu poate privi pasivă cum alte țări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic reîncep activitățile miniere pentru a valorifica resursele subsolului. Între acestea se numără Elveția, Polonia, Germania, Grecia. În prezent, nu există un plan concret de redeschidere a minelor din cauza echipamentelor precare de extragere a zăcămintelor și a lipsei de forță de muncă a României. Tot mai multe țări realizează că a deveni verde nu înseamnă a deveni prosper din punct de vedere economic”, a declarat Vasile Nagy, deputat de Arad.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here