Ce spune CNIPMMR despre salariul minim brut pe economie în anul 2022

0

Având în vedere începerea discuţiilor tripartite pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară pentru anul 2022, ţinând cont de:

– contextul economic actual, influenţat de pandemia de COVID-19, în care relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României,

– creşterea preţurilor de consum, îndeosebi la alimente şi energie, care afectează atât salariaţii cât şi întreprinderile, în special IMM-urile,

CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2022 având la bază următorii piloni:
a. solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri;
b. competitivitatea – cresterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;
c. sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii;
d. complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.

Stabilirea de către Guvern a creşterii salariului minim brut ca o măsură singulară, fără încadrarea acesteia într-un pachet de măsuri de suport economic, va avea ca efect transferul
poverii scumpirilor asupra mediului privat, fapt care va conduce la o scadere a competitivităţii economiei româneşti, cu efecte imediate şomaj şi scaderea încasărilor la bugetele publice.

Guvernul trebuie să vină cu acţiuni de susţinere referitoare la compensarea creşterii preţului la energia electrică pentru mediul economic, în special IMM-uri, şi investiţii publice cu valoarea adaugată mare care să conducă la creşterea competitivităţii economiei.

Statul trebuie să îşi exercite activ rolul de reglementator şi arbitru al pieţei, lipsa de implicare a autorităţilor publice conducând la amplificarea dificultăţilor cu care se confrunţă IMM-urile: pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea competitivității, scăderea profitului, ajungându-se în situaţia în care piaţa îşi pierde capacitatea de a se autoregla în mod echitabil la nivelul cererii şi ofertei.

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU STABILIREA SALARIULUI MINIM BRUT PE ECONOMIE

1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.
Aceasta cerinţa este în concordanţă cu raportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv în anul 20201.

2. Creşterea salariului minim, fără o creştere concomitentă a contributiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale.
Respectiv, valoarea contribuţiei (impozitul pe salariu si CAM) sa fie mentinuta la nivelul celei existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/lună) în condiţiile în care salariul minim ar urma să crească (mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor).

3. Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare.
Angajatorul, în limita unei valori prestabilite printr-un act normativ, poate opta pentru acordarea unuia sau mai multor stimulte care se vor regăsi în cadrul pachetului (ex. tichete de masa, abonamente de transport, tichete de vacanta, diurna pentru deplasari, abonamente medicale, prime, abonamente pentru diferite activităţi educative, culturale sau sportive).

4. Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariaţi ca urmare a participării la profit.
Astfel, ar creşte productivitatea muncii, de care tot mai mulţi angajatori se plâng, angajaţii fiind direct interesaţi de evoluţia favorabilă a activităţii întreprinderii iar angajatorii ar fi motivaţi să aplice participare la profit ca măsură de recompensare şi fidelizare a angajaţilor.

5. Reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.
Până la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici astfel încât angajatorului să nu i se mărească nivelul cheltuielilor cu forţa de muncă iar angajatul să beneficieze de un venit net mai mare.

6. Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adaugată mică şi salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru creşterea inovării în cadrul IMM-urilor.
În vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:
a. Alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
b. Operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel :
c. Alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014-2020;
d. Implementarea urgentă a cadrului financiar multianual 2021-2027 şi operaţionalizarea fondurilor pentru IMM-uri;
e. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul PNRR.

7. Realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.

8. Adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrică şi gaze naturale) astfel încât întreprinderile să-şi poată menţine costul de producţie şi să devină competitive pe pieţele externe.
Una dintre măsurile pe care le propunem în acest sens ar fi suprataxarea cu 90% a diferenţei pozitive de profit în registrate ca urmare a creşterii de preţ, diferenţă rezultată în urma comparării profitului pe anul 2021 cu cel din anul anterior.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here

15 + fifteen =